Select Page

Ungerea cu Sfântul Mir

177. Când se săvârșește a doua Taină, adică Ungerea cu Sfântul Mir ? 

În Biserica Ortodoxă această Sfântă Taină se împărtășește creștinului îndată după Botez; de aceea, rânduiala ei nu alcătuiește o slujbă aparte, de sine stătătoare, ci e împreunată cu aceea a Botezului, ca o prelungire a ei.

178. Ce este Sfântul Mir? 
Este untdelemnul amestecat cu mirodenii, pregătit (fiert) după o rânduială anumită în fiecare an, în primele trei zile din săptămâna Patimilor ș sfințit de către Patriarhul Țării, joi în aceeași săptămână, la Liturghie. Se împarte episcopilor și tuturor bisericilor. Prin mulțimea mirodeniilor din care e făcut, el închipuie mulțimea și felurimea darurilor și puterilor Sfântului Duh 517(Ibidem, cap. 65, 71, trad. rom. p. 80 si 84). Sfântul Mir e folosit nu numai la a doua Taina, după Botez, ci și la sfințirea antimiselor și a bisericilor .

179. Cum se face ungerea cu Sf. Mir și ce închipuie ea ? 
După săvârșirea Botezului, preotul citește îndată o rugăciune în care roagă pe Dumnezeu să învrednicească pe noul botezat de darul ungerii cu Sfântul Mir și de împărtășirea cu Sfintele Daruri . Apoi îl unge cu Sfântul Mir, făcându-i semnul crucii: la frunte, pentru Sfințirea minții și a gândurilor; la ochi, nări, gură și urechi, pentru sfințirea simțurilor; la piept și pe spate, pentru sfințirea inimii și a dorințelor; la mâini și pe picioare, pentru Sfințirea faptelor și a cailor creștinului. De fiecare dată zice cuvintele: “Pecetea darului Sfântului Duh. Amin”. Aceste cuvinte sunt luate din a doua epistolă a Sfântului Apostol Pavel către Corinteni, unde spune: “Iar cel ce ne întărește pe noi împreună cu voi întru Hristos și ne-a uns pe noi, Dumnezeu este, Care ne-a și pecetluit pe noi și a dat arvuna Duhului întru inimile noastre” (11 Cor. 1, 21-22).
Ungerea aceasta este deci semnul darului Sfântului Duh, Care S-a pogorât în chip văzut asupra Mântuitorului și asupra Sfinților Apostoli și Care acum ni se dă și nouă, după botez, în chip nevăzut 518 (Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheza a treia mystagogica, 1-4 trad. rom. cit. p. 555-558); Sf. Ioan Damaschinul, Dogmatica cart. IV, cap. 9, (trad. rom. cit., p. 252); Simion al Tesalonicului, Despre Sfintele Taine, cap. 64, trad. rom. p. 80; vezi și Rugăciunile Sfințirii Sf. Mir). Prin ungere, noul botezat este un nou Hristos, adică uns al Domnului, căci cuvântul grecesc XPISTOU  înseamnă uns 519 (Sf. Simion al Tesalonicului, Despre Sfintele Taine, cap. 43 și cap. 65, trad. rom. p. 64 și 80, 83, comp. și N. Cabasila, Despre viața în Hristos, cart. III, trad. rom. p. 71-80 (unde sunt zugrăvite cu deosebită măiestrie efectele sau roadele Sf. Mir pentru viața duhovnicească)) .

180. Care sunt părțile următoare ale slujbei ? 
Înconjurarea mesei botezului, spălarea pruncului și tunderea părului.

181. Cum se săvârșește și ce semnifică înconjurarea mesei botezului ? 
Slujitorii, împreună cu nașul și pruncul, înconjoară de trei ori cristelnița și masa pe care este Sfânta Evanghelie, cântând imnul: “Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat. Aliluia”, luat din Epistola Sfântului Apostol Pavel către Galateni (3, 27). Aceasta înconjurare, în forma de horă, este semnul bucuriei Bisericii pentru primirea în sânul ei a unui nou credincios al lui Hristos. După aceasta, se citește Apostolul din epistola către Romani (6, 3-11), în care Sfântul Apostol Pavel arată însemnătatea și efectele botezului, apoi Evanghelia de la Sfântul Matei (28, 19, 20), în care se cuprind cuvintele cu care Mântuitorul a întemeiat Taina Botezului .

182. Cum și pentru ce se face spălarea pruncului, după ce a fost uns cu Sfântul Mir ? 
După ce preotul rostește mai multe rugăciuni pentru păstrarea neștirbită a darurilor Botezului și Sfântului Mir în noul botezat, udă în apă fașa pruncului și stropește întâi fața acestuia, apoi spală toate locurile unde a fost uns cu Sfântul Mir, ștergând Mirul rămas, pentru a-l feri de o eventuala pângărire .

183. Cum și pentru ce se face tunderea părului la cel ce se botează ? 
După alte rugăciuni, preotul taie cruciș câteva fire din creștetul pruncului și le pune în cristelniță rostind cuvintele: “Se tunde robul (roaba) lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui…” etc. La popoarele vechi, părul capului era privit ca un semn al puterii și tăriei bărbătești (Jud. 16,18-20); de aceea tunderea lui închipuie predarea desăvârșită a noului botezat în stăpânirea și sub ascultarea lui Dumnezeu, întru Care s-a botezat și Care-i este de acum cap sau conducător. Fiind făcuta cruciș, tunderea e și pecetea lui Hristos; iar întrucât părul este un produs al trupului, tunderea lui alcătuiește și o pârgă sau o jertfă a trupului omenesc, adusă lui Hristos, de aceea, părul tăiat nici nu se aruncă oriunde, ci se pune în loc curat, de obicei în cristelniță 520 (Sf. Simion al Tesalonicului, Despre Sfintele Taine, c. 67, trad. rom. p. 80-81).

184. Cum se termină slujba Botezului și a Ungerii cu Sfântul Mir ? 
Se termină cu o scurtă ectenie întreită pentru prunc și pentru naș, după care se face otpustul . Preotul împărtășește apoi pe prunc cu Sfintele Taine în fața ușilor împărătești .
Astfel, după ce pruncul s-a curățit de păcatul strămoșesc prin Botez și după ce, apoi, a dobândit pecetea darului Sfântului Duh, primește Sfânta împărtășanie, căci aceasta este sfârșitul și coroana Tainelor; prin ea noul creștin se unește desăvârșit cu Hristos, devenind astfel mădular deplin și adevărat al Bisericii, Trupul lui Hristos 521 (Comp. Sf. Simion al Tesalonicului, ibidem, cap. 68, trad. rom. p. 81).